Acest glosar pus la dispoziție de către GMC Adwisers este menit să vă ajute să găsiți răspunsurile tuturor întrebărilor precum “ce este și ce înseamnă” termenul folosit de către finanțiști.
- Analiza dosarului– Acțiunea prin care instituția bancară sau non-bancară la care viitorul debitor aplică pentru un credit evaluează dosarul de credit. Evaluarea dosarului presupune analiza factorilor de risc și a capacității viitorului debitor de a-și achita împrumutul conform contractului de creditare.
- Avans sau contribuție proprie– Suma de bani pe care debitorul o acoperă din surse proprii pentru a-și întregi suma împrumutată, în vederea îndeplinirii scopului pentru care este contractat creditul.
- Capitalizare – Reprezintă acumularea prin adăugare. Capitalizarea dobânzii reprezintă adăugarea automată a dobânzii la împlinirea termenului de maturitate a unui depozit de bani.
- Card de credit– Acest tip de card este alimentat cu bani de o instituție bancară și/sau non-bancară, iar posesorul cardului are obligația de a înapoia banii conform contractului de creditare încheiat între bancă sau IFN și debitor.
- Card de debit– Acest tip de card este alimentat cu bani chiar de posesorul cardului sau de angajatorul acestuia. Un exemplu de card de debit este chiar cardul pentru salarii.
- Card embosat– Cardurile embosate au imprimate în relief elemente de identificare prin care posesorul cardului poate să facă plăți oriunde. Exemplu: facturare manuală, ATM, POS și plăți online (pe Internet).
- Card indendat– Aceste tipuri de carduri nu au elemente de identificare imprimate în relief și pot fi folosite numai pentru mediul electronic.
- Cash colateral sau depozit colateral– Suma de bani pe care debitorul sau girantul o oferă drept garanție pentru contractarea unui credit bancar și/sau non-bancar. Acești bani rămân blocați pe întreaga perioadă contractuală a creditului obținut. Depozitul de bani revine posesorului abia după ce creditul a fost achitat. În cazul în care debitorul întrerupe rambursarea creditului, instituția bancară sau non-bancară intră în posesia depozitului oferit drept garanție.
- Cerere de credit– Solicitare scrisă prin care o persoană fizică sau juridică o adresează unei instituții bancare sau non-bancare pentru acordarea unui credit.
- Cesiune– Document prin care debitorul oferă drept garanție unei bănci anumite drepturi de creanță. În cazul în care debitorul întrerupe rambursarea creditului, instituția bancară intră în posesia drepturilor de creanță cedate de acesta la semnarea contractului de creditare.
- Creanță – Dreptul creditorului de a lua ceva debitorului sau de a-i pretinde ceva.
- Comision– Sumă de bani plătită de către debitor bancii sau institutiei financiare non-bancare pentru serviciile aferente unui împrumut bancar.
- Cont curent– Contul unde banca virează suma creditului și totodată contul de unde banca reține în fiecare lună rata aferentă creditului obținut de debitor. Acest cont trebuie alimentat lunar de către debitor pentru ca ratele să fie achitate la timp, conform condițiilor contractului de creditare.
- Contract de creditare– Acordul dintre instituția bancară sau non-bancară și debitor, prin care banca se obligă să ofere o anumită sumă de bani, iar debitorul se obligă să o achite conform acordului dintre cei doi. Contractul de creditare conține toate detaliile necesare – suma de bani, termenul stabilit, dobanda, drepturile și obligațiile fiecărei părți, garanțiile constituite și asa mai departe.
- Contractant– Persoana fizică sau juridică care încheie un contract. Contractantul este debitorul care obține un credit și care se obligă să îl achite conform perioadei contractuale.
- Credit– Suma de bani pe care un creditor o oferă unei persoane fizice sau juridice în schimbul unei dobânzi.
- Credit bancar– Suma de bani pe care o instituție bancară și/sau non-bancară o oferă unei persoane fizice sau juridice în schimbul unei dobânzi. Creditul bancar este oferit în termenii unor condiții precise, atent stabilite.
- Credit pentru construcții– Suma de bani pe care o instituție bancară o oferă unei persoane fizice sau juridice, prin care debitorul își poate construi proprietatea dorita.
- Credit de consum– Credit prin care debitorul își poate achiziționa bunuri ce urmează a fi folosite pe o perioadă lungă de timp. Exemplu: mobilă, aparate electrocasnice, gadget-uri, automobile, etc.
- Credit de nevoi personale– Credit prin care debitorul nu trebuie să justifice cum va folosi banii. Acest tip de credit are ca scop finanțarea tuturor nevoilor de ordin personal. Exemplu: renovări, călătorii, probleme juridice sau medicale, studii și așa mai departe.
- Credit imobiliar– Credit prin care debitorul obține o sumă mare de bani și pe care va trebui să îl achite într-o perioadă de timp mai mică sau mai mare, conform condițiilor impuse de instituția bancară creditoare. Acest tip de credit poate fi folosit pentru achiziționarea unei locuințe, pentru construirea unui imobil, pentru modernizarea sau extinderea unei locuințe, pentru achiziționarea unui teren sau pentru refinanțarea altor împrumuturi imobiliare sau ipotecare.
- Creditor– Instituție bancară sau IFN care oferă credite.
- Credit ipotecar– Credit pe care debitorul îl obține pentru a achiziționa un imobil, construi sau renova. Debitorul va garanta creditul cu imobilul care face obiectul finanțării. Cu un credit ipotecar se pot achiziționa și terenuri.
- Criterii de eligibilitate– Condițiile pe care viitorul debitor trebuie să le îndeplinească pentru a obține creditul de la instituția care urmează să îl finanțeze.
- Debitor– Persoană fizică sau juridică, care a contractat un credit de la o instituție bancară sau non-bancară.
- Dobândă– Suma de bani pe care debitorul se angajează să o plătească creditorului în schimbul creditului obținut de la acesta.
- Dobânda anuală efectivă (DAE)– Costul total al împrumutului exprimat ca procentaj anual din valoarea totală a creditului, egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea totală a tuturor angajamentelor. Sunt incluse costurile deschiderii și menținerii unui anumit cont, costurile utilizării unui mijloc de plată atât pentru tranzacții, cât și pentru trageri din acel cont, precum și alte costuri legate de operațiunile de plată, ori de câte ori deschiderea unui cont sau menținerea acestuia este obligatorie pentru obținerea creditului sau pentru obținerea acestuia în conformitate cu termenii și condițiile oferite.
- Dosar de credit– Toate documentele pe care viitorul debitor trebuie să le pună la dispoziție instituției bancare sau non-bancare pentru aprobarea și acordarea creditului solicitat.
- Codebitor– Persoană fizică sau juridică, care participă, împreună cu debitorul, la achitarea creditului bancar obținut de acesta.
- Evaluare imobil– Proces prin care instituția bancară evaluează imobilul finanțat prin intermediul unui evaluator atestat. Evaluarea imobilului, care constituie garanția acordării creditului, este necesară deoarece instituția bancară finanțează o sumă mai mică decât contravaloarea acestuia. Pentru persoanele fizice banca oferă maximum 85% din valoarea imobilului, iar pentru persoanele juridice, banca oferă până la 75% din valoarea acestuia.
- Franciză– Contract prin care francizorul îi oferă francizatului posibilitatea de a evolua individual, prin intermediul aceluiași business pe care francizorul îl deține. A avea o franciză înseamnă de fapt a avea o afacere proprie. Francizatul primește afacerea de-a gata de la francizor, împreună cu secretele sale interne. Francizele se obțin gratuit sau în schimbul unei sume de bani, aceste detalii fiind stabilite de francizor cu francizatul selectat. Francizele au o rată de succes de până la 85%.
- Francizor– Persoană care oferă o franciză.
- Francizat– Persoană juridică care primește francize de la francizor. Pe scurt, beneficiarul francizei.
- Grad de îndatorare sau raport rată lunară / venit– Raportul dintre suma lunară pe care debitorul trebuie să o plătească instituției bancare pentru creditul obținut, adică valoarea ratei lunare, și venitul său net. Limita maximă a acestui raport diferă de la o bancă la alta și fiecare bancă are politica sa internă privind calcularea factorilor de risc atunci când se decid să ofere un credit.
- Instituție bancară– Instituție financiară (bancă).
- Instituție non-bancară (IFN)– Entitate care desfășoară activități de creditare cu titlu profesional, în condițiile stabilite de lege. Aceste instituții non-bancare oferă aceleași tipuri de credite ca și băncile, în condiții mai lejere, având însă dobânzi mai mari decât în cazul creditelor contractate de la bănci.
- Ipotecă– Dreptul instituției bancare sau non-bancare asupra bunurilor pe care debitorul le-a pus drept garanție pentru obținerea creditului dorit. În cazul în care debitorul întrerupe rambursarea creditului, banca are drept deplin asupra acestor bunuri pentru a-și recupera prejudicial adus de către debitor.
- Perioadă de creditare– Perioada de timp contractuală de la obținerea creditului până la achitarea integrală a acestuia de către debitor. După ce creditul este achitat, perioada de creditare se încheie.
- Poprire– Reținere din salariu a unei sume de bani în numele unei datorii. Poprirea pe salariu se realizează atunci când debitorul întârzie sau întrerupe plata ratelor pentru creditul obținut, sau, nu își achită la timp datoriile curente către diferite instituții (exemplu: amenzi, taxe și impozite).
- POS (Point of Sale – punct de vânzare)– Dispozitiv prin care se efectuează plăți cu cardul, într-un mediu electronic, securizat.
- Risc– Posibilitatea pe care banca / IFN-ul o estimează atunci când ia în calcul să ofere sau nu un credit unei personae fizice sau juridice. Calcularea factorului de risc are ca scop evitarea unei posibile pagube.
- Rată– Suma de bani plătită lunar de către debitor în vederea achitării unui credit bancar. Rata lunară cuprinde o parte din valoarea creditului, împreună cu dobânda aferentă acestuia, precum și comisioanele aplicabile acestuia (exemplu: comision de administrare, asigurare de viață).
- Salariul de încadrare– Salariul persoanei fizice conform cărții de muncă sau a contractului individual de muncă.
- Salariul net– Suma de bani rămasă persoanei după ce sunt scăzute din salariul brut următoarele dări: taxe, impozite, diverse rețineri și contribuții.
- Salariul brut– Suma salariului de încadrare, împreună cu sporurile cu caracter permanent de care persoana beneficiază lunar. Dacă aceste sporuri nu există, salariul brut este egal cu salariul de încadrare.
- Scadență– Data la care expiră termenul de achitare a unui credit sau termenul la care expiră termenul de achitare a unei rate. După acest termen, creditorul poate să perceapă penalizări. Valoarea acestor penalizări sunt trecute în contractul de creditare.
- Soldul creditului– Suma de bani rămasă de rambursat dintr-un credit.
- Sporuri cu caracter ocazional– Veniturile suplimentare pe care o persoană le câștigă ocazional. Exemplu: prime, sporuri de noapte, salariu mărit. Instituțiile bancare și/sau non-bancare nu iau de obicei în considerare aceste sporuri bănești atunci când fac calculul venitului net eligibil.
- Sporuri cu caracter permanent– Veniturile pe care o persoană le încasează constant și care contribuie la valoarea salariului net. Sporurile cu caracter permanent sunt luate în considerare de instituțiile bancare. Exemplu: orele suplimentare, bonusuri lunare, trimestriale, comisioane din vânzări.
- Venit eligibil– Suma de bani pe care banca o consideră optimă pentru ca un debitor să aibă capacitatea financiară de a rambursa un anumit credit. Fiecare bancă stabilește, conform profilului viitorului debitor și a sumei de bani pe care acesta vrea să o împrumute, care este suma care asigură cea mai mare eficiență economică pentru achitarea creditului conform contractului de creditare.